International Biological Diversity Day làwm
Environment, Forest & Climate Change (EFCC) buatsaihin nimin khan Assembly Annexe conference hall-ah International Biological Diversity Day 2016 lawm a ni a, Environment & Forest minister Lalrinmawia Ralte-in a hmanpui.
Lalrinmawia Ralte chuan, lo hâlin ram-ngaw leh nungchate tichhe nasa viau ṭhin mah se, lo neitute chhâwk zângkhaitu a nih miau avangin awlsam taka bânsan mai theih a ni lo tih a sawi a; mithiamte chu lo hâl ngai loa lei háng ṭha tak leh enkawl hahdam tur sia lo leh huan neih dan mipuite zirtir uar turin a sáwm.
NLUP hmalakna chu intodelhna mai bakah, biological diversity humhalhna ṭangkai tak nia sawiin E&F Minister chuan, "Ram rohlute ngaihhlut nachang hriat a ṭul. Ram dang aṭanga thlai leh rannung chi dang lak luh hian nasa takin harsatna a thlen thei tih hriat a ṭul. Mizoram hi India rama ramngaw nei ṭha berte zinga mi a nih avangin khualzin hîp nan hman ṭangkai thiam a ṭul a ni," a ti.
Principal chief conservator of forest Lalram Thanga pawhin thu sawiin, International Biological Diversity Day 2016 hman a ni chuan ramngaw humhalh kawngah rah ṭha a chhuah a besei thu a sawi.
Thil nung chi tinrengte humhalha venhim an nih theihna atan United Nations Convention on Biological Diversity (CBD) chu kum 1992 khan Brazil khawpui Rio de Janeiro-a Earth Summit-ah din a ni a; chumi denchhen chuan May 22 chu 'International Day for Biological Diversity' atan UNO-in a puang a ni.
Biological Diversity Day-ah hian kum tin thupui bik neih a ni ṭhin a, kumina thupui chu 'Mainstreaming Biodiversity: Sustaining People and Their Livelihood' tih a ni.
Mizoram Biodiversity Board
hnuaia hmalakna :
λ Mizoram chhung thingtlang khaw hrang hrangah Biodiversity Management Committee (BMC) din a ni a, tunah hian Mizoram pumpuiah BMC 221 din a ni tawh. BMC hnuaiah hian People's Biodiversity Register (PBR) siam niin tunah hian PBR pali - Pamchung PBR, Thenhlum PBR, Pangzawl PBR leh Laki PBR-te siam zawh tawh a nih bakah, MZU PBR buatsaih mek a ni.
λ PBR documentation atan hian district tinah Technical Support Group (TSG) din niin hetah hian EF&CC bakah department danga mite, NGO/prominent citizen emaw helam kawnga tuimite chu a ṭul ang zel a BMC te puibawm turin ruat an ni.