Mizoram State University Act 2025 zirchianna
Mizoram chuan mahni pualin university a nei ve dawn ta a; Mizoram State University (MSU) tih a ni ang a, Aizawlah a awm ang. The Mizoram State University Bill hi March 4, 2025 khan State Assembly-ah put luh niin, remtih nghal a ni. Governor remtihpuina hi March 6, 2025-ah neih a ni bawk. NEP 2020 duh dan a ni em, tih lam hawiin State University Act 2025 hi zir chian kan tum a ni.
Mizoram State University din chhan
Mizoram State University Act 2025-in a tarlan danin, state university din chhan pakhat chu NEP 2020 hnuaiah Mizoram University chu research-intensive university-ah a inleh dawn avangin affilliated college a neih zel a rem tawh lo tih a ni. Hei hi a dik tawk lo deuh; Mizoram University hian research intensive university nih tumna a la nei lo.
State university neih a ṭul chhan chu NEP 2020 hnuaiah kum 2035 aṭangin affiliation system tihtawp a nih dawn vang a ni. State sawrkar affiliated college 21-te hi kum 2035 hnua lamah chuan Mizoram University hnuaia an awm thei tawh dawn lo va. NEP 2020 duh danin heng college-te hi tihlen a, multidisciplinary institution siam a, mahnia degree pe thei, autonomous degree granting college-a siam tur a ni. Hei hi an tlin loh chuan state university hnuaiah constituent college-a dah tur a ni.
Mizoram State University kalhmang tur
Mizoram State University Act 2025-in state university kalhmang tur a duan leh NEP 2020 ruahmanna hi a inperhsan hle. Mizoram State University kalhmang tur hi Mizoram University Act 2025 Section 3-ah tarlan a ni a. College/institute sâwi khâwm (cluster) turte chu sawrkarin hriattirna a chhuah ang. University din a nih veleh college/institute sawi khâwmte chu college/institute an nihna titawpin, university-a leh (convert) a, university angin an kal nghal ang tih a ni. An bungrua, ram, in leh lo te chu university kutah dahin, an sum leh pai, bank-a awmte pawh university ta a ni ang. College sawi khawm ve lohte chu constituent college-a dah tur a ni. State university hian affiliation pek theihna a nei ang.
Mizoram State University Act 2025 ruahmanna hi university kalphung pangngai a ang lo deuh niin a lang. Primary school pali/panga sâwi khawm a, primary school an nihna hlihsak a, high school-a leh tum ang deuh a ni. University leh college te hian kalphung hrang an nei a, duh duha inzawmtir chi a ni lo. Five Year Plan 12-na chhung khan state ṭhenkhat–Jammu & Kashmir, Maharashtra, Karnataka, etc ten RUSA hnuaiah cluster university an din hlawm a. Cluster university hnuaiah hian affiliated college-te chu constituent college-ah dahin, university pêng khat niin, university hnuaiah an awm khawm mai a ni.
College-te sâwi khawm a, university-a leh hi NEP 2020 thil tum a ni lo va; college-te tihlen a, mahnia degree pe theia siam a tum zawk a ni. NEP 2020 hnuaiah hian university chi hrang pathum -research-intensive university, teaching-intensive university leh autonomous degree granting college te awm turin ruahman a ni a. Kum 2030-ah college-te hian multidisciplinary institution nih an tum ang. Kum 2035-ah mahnia degree pe thei autonomous degree granting college niin, affiliation an mamawh tawh lo vang. Graded accreditation system hmangin teaching-intensive university-ah emaw, research-intensive university-ah emaw hlan kai zel theih an ni ang.
Multidsiciplinary institution kalhmang
NEP 2020 tum ber pakhat chu India rama college tênau tam lutuk tihtawp a ni. Kum sawm panga (2020-2035) chhungin heng college-te hi tihlen a, subject chi hrang tam tak zirna multidisciplinary institution-a siam a, mahnia degree pe thei autonomous degree granting college dinhmun pek tur a ni. UGC guideline (2022) angin, college zirna peng khat chauh nei (single stream)-te chu department hawn belhin emaw, college dang nen sâwi khawmin emaw tihlen a, subject chi hrang tam tak zirna hmuna siam tur a ni bawk.
Multidisciplinary institution-te chu college pakhat (single unit) anga affiliation pek tur a ni a, board of directors te, academic council te, finance committee leh curriculum development committee te an nei ang. Kum 2035 hnu lamah chuan autonomy nei lote chu state university hnuaiah constituent college-a dah tur a ni. UGC guideline (2022) hi Mizoram college-te pawhin an zawm a ngai. Autonomy neih tumin theihtawp an chhuah ang a, hei hi an tlin loh chuan state university hnuaiah constituent college niin an awm khawm ang. State university-in sum leh pai pein a enkawl ang.
Constituent college hnuaiah hian PhD zirna te, post-graduate zirna te, undergraduate zirna te, integrated degree course zirna te, professional leh vocational course zirnate dah tur a ni. Subject hrang hrangte chu school of Studies hnuaiah dahin, dean-te’n an enkawl ang. Constituent college-te hi multidisciplinary institution niin, university rorelna sangah an hotute an tel ang.
Affiliation chungchang
India ramah affiliated college 45,000 chuang an awm a, zaa 65 vel chu private college (unaided) an ni (AISHE 2021-22). Affiliation system hi India ram zirna sang tichhetu pakhata ngaih a ni. NEP 2020-in a tum ber chu affiliated college-te tihlen a, mahnia degree pe theia siam a, zawi zawia affiliation system tihbo tur a ni. Mizoram State University Act 2025 Section 3.7 & 7.10-ah hian affiliation kalhmang tur tarlan a ni a; NEP 2020 ruahmanna angin kum 2035 hnu lamah chuan affiliation system tihtawp tur a ni.
University hotute
State university hotu lu ber chu chancellor an ti a, state governor an ruat ṭhin. Chancellor-te hi vice chancellor ruattu an ni nghal. Mizoram State University-a hotu lu ber chancellor chu state chief minister a ni a, vice chancellor ruattu chu state governor a ni thung. State university dangah chuan chancellor-te’n vice chancellor an ruat ṭhin.
State university convocation chu chancellor-te’n an kaihruai a, vice chancellor ten university council inkhawm an kaihruai thung. Mizoram State University Act 2025 hian chancellor (chief minister) chu university council leh convocation inkhawm kaihruaitu atan a ruat a; Mizoram State University hnuaia chancellor chanvo leh vice chancellor ruat dan hi state university dang nen a inang lo a ni.
Delegated legislation chungchang
Mizoram State University Act 2025 hian statute, ordinance leh regulation te university council siam turin a dah a. University court remtih hnuah state legislature remtihpuina lak a la ngai bawk. Statute hi university enkawlna lam thil dan tesêp a ni a; a hranpa buaipui ngai lo turin central leh state university act-ah statute hi an telh nghal ṭhin. Ordinance hi academic lam inrelbawlna dan tesêp a ni thung. Regulation hi statute leh ordinance bak, university enkawlna kawnga mamawh dang, dan tesêp hrang hrang a ni.
Zirtirtute dinhmun
Zirtirtute leh thawktu dangte chungchang hi Section 31-ah tarlan a ni a. University a din rualin sanctioned post-a thawk lai leh hna ruakte chu Mizoram State University-ah sawn (transfer) a ni nghal ang. Pension te, gratuity te, provident fund leh thil dangte an dawng chhunzawm ang. University kalphung dang angin sawrkar hnathawk erawh an ni tawh lo vang. State university hi autonomous body niin, General Financial Rules 2017 hnuaiah grants-in-aid institution a ni a; grants-in-aid chi hrang pathum -salary, recuring leh capital asset grant te Higher & Technical Education Depatment aṭangin a dawng ṭhin ang.
College ṭhenkhat university dinhmuna hlan kai a, ṭhenkhat constituent college-a dah hian zirtirtute inkarah hnawk a siam thei. Dinhmun inang renga awm ṭhin college zirtirtute chu ṭhenkhat university zirtirtu, ṭhenkhat college zirtirtu an ni ang a, an dinhmun a insan hleih dawn. University hnuaia awmte chu senior professor thleng an kaisang thei a, university hnuaia dinhmun pawimawh tak tak chelhtu tur an ni bawk.
UGC Regulation 2018 hian university leh college zirtirtu (assistant professor) lak nan tehfung hrang a hmang a; kaisanna atana point hmuh ngai zat pawh a let zelin a insan hleih. Tehfung hniam zawk hmanga lak college-a thawk lai university zirtirtu atan hlan kai mai hi university tan thil ṭha ber a ni ang em, tih pawh ngaihtuah chian a ngai hle.
Tlangkawmna
Mizoram hian university ṭha leh changkang a mamawh a. NEP 2020 hnuaia zirna kalphung thar hmachhawn turin kan inbuatsaihna mek a ni a. Hemi atan hian NEP 2020 leh UGC guideline hriat chian a pawimawh hle; danpui leh dan tesêp siam pawh uluk a ngai em em a ni. Mizoram State University Act 2025 hi RUSA hnuaia din university-te zir chianga ruahman a ni a. Tuna ruahmanna ang hi chuan Mizoram State University Act 2025 hian NEP 2020-in university leh college kalphung tur a ruahman dan a phawk chhuak zo lo niin a hriat.
- Prof. Vanlalchhawna